Aeroporturile sunt, de obicei, locuri foarte aglomerate, cu cozi foarte lungi. Cea mai lungă la care am stat eu avea probabil 2.000 de persoane (care a fost a voastră, apropo?) și da, a durat foarte mult să trec de ea. Am prins la limită avionul.
Autoritățile din Otopeni au luat măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor acum că se mai reiau niște zboruri. Acestea includ:
- la sosirea la aeroport, aștepți în niște corturi montate în exterior, unde probabil se ia temperatura.
- pasagerii sunt conduși în grupuri mici spre check-in, iar la toate cozile posibile se stă cu distanță de 1 metru între oameni.
- autobuzele ce te duc la avion vor fi încărcate doar la 50%.
- purtarea măștii este obligatorie.
Pare totuși ceva fezabil acum, cu puține zboruri și puțini călători, deși, culmea, oamenii vor fi nevoiți să vină mai din timp la aeroport pentru a trece prin aceste proceduri lente. Ce se va întâmpla pe termen lung, să zicem când aeroportul va reveni la 50% din capacitatea de anul trecut, adică destul de aglomerat?
Mă gândeam dacă, în acest viitor, tehnologiile moderne ar putea micșora aceste cozi. Adică autoritățile pot desena marcaje pe podea din metru în metru și pot solicita purtarea măștilor pe gurănas, dar metoda cea mai simplă de a crește siguranța oamenilor este să micșorezi sau să elimini cozile, aglomerația în sine.
Metoda cea mai simplă de a micșora sau elimina o coadă este creșterea fluxului de oameni prin acel punct. În traficul auto, poate însemna mai multe benzi sau reorganizarea semafoarelor sau utilizarea unor sisteme mai rapide, de exemplu metrou. Într-un supermarket, poate însemna mai multe case deschise sau o imprimantă mai rapidă pentru tipărit bonul sau plată contactless în loc de cea care-ți cere și PIN-ul.
Am făcut un exercițiu de gândire. M-am jucat Airport Otopeni Manager 3, cum ar fi. Am socotit unde apar de obicei cozi în aeroporturi și ce s-ar putea face cu bani și voință din partea tuturor părților implicate. Cozi se formează în următoarele locuri:
- la ghișeele de check-in și predare bagaje
- la verificarea de securitate
- la controlul pașapoartelor
- la boarding în avion
- la ridicarea bagajelor după aterizare
Să le luăm pe rând și să vedem dacă tehnologia modernă sau măsuri mai bine gândite ar putea îmbunătăți totul. Și dacă tot suntem aici, să ne gândim și în ce măsură ar putea fi aplicate astfel de măsuri în aeroportul Otopeni, unde-i interesul nostru mai mare.
Check-in și predare bagaje. În mod evident, check-in-ul în sine, care-i procedura prin care pasagerul practic spune “da, vin la zbor, alocă-mi loc și dă-mi boarding pass-ul” se poate face de acasă, online, și majoritatea așa o fac. Dacă nu, se poate face în aeroport la terminale automate, care pot fi amplasate cu zecile și deci dispare aglomerarea de pasageri.
Cozile acolo se formează de obicei la predarea de bagaje, care trebuie cântărite și etichetate. Există însă deja aeroporturi cu linii de auto baggage drop, adică îți cântărești și etichetezi singur bagajul. Procedura este simplă: pui bagajul pe un cântar, scanezi boarding pass-ul la un aparat, ți se tipărește eticheta autocolantă și pe ecranul aparatului apar instrucțiuni simple despre cum să o lipești bine în jurul mânerului trollerului. Am făcut asta o dată, cred că în Frankfurt.
Avantajul este că 20 sau 30 de astfel de linii automate pot deservi toate companiile aeriene. În acest moment, cei 200 de pasageri ai unui avion anume stau la coadă la cele 3 ghișee de check-in ale acelei companii aeriene, chiar dacă toate celelalte ghișee sunt libere. S-ar putea împărți însă la 30 de linii do it yourself, deci cozi mai mici la fiecare dintre ele.
Cei care nu se descurcă pot merge în continuare la un ghișeu cu personal uman, dar contra unei taxe mici, că altfel nu-i poți forța să încerce măcar să se descurce la cele automate.
S-ar putea face asta în Otopeni? Greu de zis. Nu prea este mult loc pentru extinderea unui astfel de sistem de benzi transportoare, plus că trebuie cumpărat un software, scannere, infochioșcuri și tot ce-i necesar pentru integrarea cu sistemele liniilor aeriene.
Cred că aeroportul ar putea micșora tarifele sale pentru că liniile aeriene să poată deschide mai multe ghișee, la o adică. Aeroport ia bani pentru fiecare ghișeu folosit de o companie, ia bani și dacă aceasta vrea să pună vreun pliant publicitar pe acolo. Ar putea micșora tarifele măcar pentru o vreme.
Și se mai poate face o chestie deșteaptă: companiile aeriene pot elimina suprataxele pentru bagajele de cabină, acolo unde există, astfel încât mai mulți oameni să ia un astfel de bagaj, în paralel cu o campanie de educare despre cum poți împacheta mai eficient sau mai puține obiecte cu tine într-o călătorie șamd.
Verificarea de securitate. Aici cred că depinde în primul rând de oameni. Coada se mișcă greu pentru că mereu e cineva care uită să scoată tableta sau cosmeticele sau cureaua de la pantaloni.
S-ar putea micșora dacă oamenii învață bine această procedură și ajung la verificarea de securitate bine pregătiți, astfel încât să treacă rapid prin ea. Și situația aceasta ar putea fi bine impulsionată cu indicatoare dese, până se pregătesc toți așa cum trebuie pentru a trece rapid prin percheziția respectivă.
Aparate mai performante? Poate că un scanner cu unde milimetrice face dintr-o dată munca de pipăire și scanare cu un detector de metal pe care altfel o face un agent de securitate, dar nu cred că micșorează timpul petrecut acolo. Nu, aici chiar cred că eficiența poate fi crescută atunci când călătorii se pregătesc cum trebuie pentru verificare.
Control pașaport. Cred că liniile de verificare automată a pașapoartelor ar fi soluția potrivită.
Eu am pașaport biometric și întotdeauna mă duc la verificarea automată, atunci când este disponibilă, pentru că întotdeauna am trecut mai repede pe acolo. Țin minte, acum vreo 3 ani, că la aterizarea în Barcelona era o coadă de peste o mie de persoane pentru verificarea umană a pașaportului, iar la cea electronică nu era nimeni. Am ocolit toate acele 1000 de persoane, am pus pașaportul în aparat, am trecut în 3 minute de întreaga verificare.
Soluția aceasta este necesară și în Otopeni. La noi cred că mai este necesar și un upgrade de PC-uri, că par foarte lente. La un moment dat s-a blocat unul și a trebuit resetat; cred că a durat vreo 8 minute acest reset.
Boarding-ul în avion. Situația poate fi rezolvată ușor dacă liniile aeriene fac câteva modificări și dacă pasagerii devin disciplinați.
Unele linii aeriene împart direct pasagerii în grupe și îi cheamă la boarding pe rând, ca să intre întâi în avion cei care au locuri pe rândurile din spate. Toate liniile aeriene ar trebui să treacă la o astfel de procedură, iar pasagerii ar trebui să o respecte.
Ar mai trebui eliminată mizeria aia cu “ai bagajul cu 2 cm prea mare, scoate banii” și scandalul care urmează, că doar întârzie totul. Troller de cabină full-size inclus gratuit sau contra-cost în bilet, dar nu cu trei variante intermediare de dimensiuni ce necesită măsurarea cu ruleta și plata la îmbarcare.
Aș vrea să văd eliminate și îmbarcările cu autobuzul. Mi se părea și înainte horror să aștept înghesuit ca o sardină într-un autobuz vechi, fără ventilație, până se umple acesta. Acum pare un scenariu de evitat. Cum s-ar putea evita? Autobuze mai multe si mai mici, bine ventilate și igienizate periodic, sau îmbarcare prin tunel. Îmbarcarea prin tunel costă în plus pentru o linie aeriană și depinde de capacitatea terminalului, desigur, dar ar fi ridicol să vezi îmbarcare cu autobuzul în timp ce câteva tuneluri stau neocupate de avioane.
De asemenea, poate că cineva va optimiza și traseul prin platforma aeroportului. La un moment dat am fost dus la avion cu autobuzul pe traseul de mai jos:
Ridicarea bagajelor după aterizare. Trebuie micșorat timpul dintre aterizare și momentul când bagajele ajung pe bandă pentru a fi ridicate. Cum se poate face asta? Nu știu, e bucătăria internă a aeroportului, ei trebuie să găsească soluții, dar aceasta este calea de urmat.
În practică, vorbim de sisteme de sortare mai rapide și de un flux mai rapid de scoatere a bagajelor din avion și introdus în sistemul de sortare. Fiecare aeroport știe mai bine unde poate îmbunătăți ceva.
Se mai pot mări acele benzi transportoare astfel încât pasagerii să nu mai stea înghesuiți atunci când își așteaptă bagajul. Se pot și disciplina oamenii pentru a sta la depărtare până când apar bagajele pe bandă și poate chiar până când îl văd pe al lor. Dacă ai un troller mare și galben nu trebuie să păzești banda transportoare până când apare, ci poți sta la depărtare și te apropii când îl vezi.
S-ar putea face asta în Otopeni? Eu zic că da. Spațiu este în acea zonă, iar banda transportoare poate fi “ondulată” pentru a o face mai lungă și deci oamenii ar putea sta distanțați de-a lungul ei. Nu poate fi crescută mult și nici nu va arăta ca zonele similare din Viena sau Amsterdam, dar asta este situația.
Problema aeroportului Otopeni, de fapt, este că-i foarte mic. Criza asta ne-a prins cu un aeroport mic și planuri de extindere prin 2030, deși capacitatea de pasageri este depășită deja de vreo doi ani.
Problema sa este și la management. A fost nevoie de o mulțime de reportaje TV despre înghesuiala de dimineață înainte de a fi introduse mai multe ghișee de verificare a pașapoartelor. A fost nevoie de viralizarea unor articole despre înghesuiala periculoasă de pe o scară rulantă pentru ca cei din aeroport să pună acolo un afiș cu “nu vă înghesuiți” și o bară suplimentară.
Nu există spații ce ar putea fi reconvertite pentru a introduce un număr semnificativ de linii de check-in, securitate sau pick-up de bagaje. Nu există posibilitatea de a lăți terminalul “Vioara”, unde cozile de îmbarcare ajung până în mijlocul culoarului, și nici de a crește peste noapte numărul de tuneluri disponibile avioanelor. Măcar de ar fi toate funcționale, că am pățit de câteva ori să fie dus avionul la terminal, dar debarcarea să se facă tot cu autobuzul. De ce? Nu știu, poate era tunelul defect sau nu avea cine să-l manevreze pe poziție.
În viitor, însa, astfel de nepăsare sau incompetență în management aș vrea să o văd taxată cu zădărnicirea combaterii bolilor. Statul român, însă, este de obicei veșnic scuzat pentru incompetență, deși vin vremuri în care n-ar mai trebui tolerată.
Este un moment când regret că aeroportul Băneasa nu este funcțional pentru a prelua o parte din trafic. Culmea este că, odată cu micșorarea inevitabilă a numărului total de curse, Băneasa n-ar avea alt motiv să funcționeze decât pentru a micșora cozile din Otopeni, adică o pierdere de amploare asumate de Ministerul Transporturilor. Vedem ce-o fi.
Articolul Ce măsuri s-ar putea lua prin aeroporturi pentru a micșora aglomerația uzuală a apărut pe nwradu blog.
Original article: Ce măsuri s-ar putea lua prin aeroporturi pentru a micșora aglomerația uzuală.